Spus de Bashar — traducere și adaptare
Multe persoane de-a lungul istoriei voastre au spus că Dumnezeu este omniprezent. Însă multe dintre acestea și-au pierdut din vedere ce înseamnă cu adevărat această afirmație.
Ca să fie ceva cu adevărat omniprezent, nu e suficient doar să fie „peste tot”. Singura modalitate prin care ceva poate fi „peste tot” este dacă acel ceva este totul. Mulți încă confuzionează această idee și gândesc: „Da, da, Dumnezeu este peste tot, dar acolo, nu aici. Eu sunt aici, iar Dumnezeu e dincolo.” Sau: „Poate Dumnezeu este la o palmă distanță de mine, poate chiar la pielea mea, dar eu tot sunt separat. Există încă o separare.”
Trebuie să fii făcut din Dumnezeu — pentru că nu există altceva din ce ai putea fi făcut. Nu este nimic în afară. Tot ce există este, literal, tot ce există, prin definiție. Prin urmare, desigur că este omniprezent: pentru că este totul.
De aceea este o neînțelegere când oamenii de pe planeta voastră vorbesc despre ideea „voinței lui Dumnezeu”. Ei nu înțeleg că voința lui Dumnezeu este voința ta, iar voința ta este voința lui Dumnezeu. Pentru că tu ești un punct de vedere unic al lui Dumnezeu. Iar voința lui Dumnezeu este ca tu să ai voința ta, să fii exact cine ești în mod unic, astfel încât tot ceea ce este să poată experimenta perspectiva unică pe care o reprezinți.
Așadar, nu există așa ceva precum Dumnezeu forțând voința Sa asupra cuiva. De ce ar face asta, când deja este tot ce există? Nu există nimic asupra căruia să-și impună voința, pentru că deja experimentează toate perspectivele posibile pe care le poate experimenta. Vezi logica în asta? Ei bine, iată — acolo mergem.